Bullying la Questfield International College, educația și responsabilitatea decizională

Bullyingul în mediul școlar reprezintă o problemă complexă ce necesită intervenții structurate, transparente și bine documentate pentru a asigura protecția elevilor și un climat educațional sigur. În absența unor răspunsuri instituționale clare și măsuri concrete, efectele asupra copiilor pot fi profunde și de durată, iar responsabilitatea instituțiilor de învățământ este esențială în prevenirea și gestionarea acestor situații.
Bullying la Questfield International College: o investigație asupra educației și responsabilității decizionale
Documentele și relatările puse la dispoziția redacției indică existența unui caz de bullying sistematic în cadrul Școlii Questfield Pipera, desfășurat pe o perioadă de peste opt luni. Sesizările repetate ale familiei unui elev, care au inclus aspecte privind jigniri zilnice, stigmatizare medicală și presiuni pentru retragerea copilului, nu au fost însoțite de măsuri documentate sau intervenții oficiale clare din partea instituției. Investigația analizează corespondența oficială, rapoartele psihologice și declarațiile familiei pentru a evidenția răspunsul instituțional și implicațiile acestuia.
Sesizările scrise și lipsa măsurilor documentate
Conform corespondenței analizate, familia elevului a transmis în mod repetat solicitări oficiale către învățătoare, conducerea școlii și fondatoarea acesteia, Fabiola Hosu, semnalând comportamente agresive și solicitând intervenție. Documentele nu relevă existența unor răspunsuri scrise care să ateste aplicarea unor măsuri concrete, precum sancțiuni, consiliere psihopedagogică sau monitorizare formală a cazului. Intervențiile instituției par să fi fost limitate la discuții verbale informale, fără procese-verbale sau decizii asumate, ceea ce ridică semne de întrebare privind trasabilitatea și eficiența reacției administrative.
Stigmatizarea medicală ca formă de umilire repetată
Un aspect central al situației semnalate este utilizarea repetată a unei etichete medicale cu caracter degradant în mediul școlar, folosită nu în scop educațional sau de protecție, ci ca instrument de marginalizare și ridiculizare. Specialiștii consultați de redacție consideră această formă de stigmatizare ca o violență psihologică severă, cu impact major asupra dezvoltării emoționale a copilului. Documentele și mărturiile indică faptul că această practică a fost cunoscută și tolerată în cadrul Școlii Questfield Pipera, fără ca instituția să ia măsuri eficiente pentru a o opri.
Rolul cadrelor didactice și al conducerii în gestionarea situației
Relatările familiei arată că, în ciuda vizibilității comportamentelor agresive în timpul orelor și pauzelor, cadrele didactice nu au intervenit în mod decisiv pentru a le opri. De asemenea, conducerea școlii nu a emis decizii administrative scrise sau planuri de intervenție clare, iar comunicările oficiale au fost absente sau limitate la promisiuni verbale. Această abordare a contribuit, potrivit documentelor, la normalizarea fenomenului și la transferarea responsabilității către familie, care a resimțit presiuni pentru retragerea copilului, inclusiv prin afirmații atribuite fondatoarei școlii precum „dacă nu vă convine, plecați”.
Mecanismele confidențialității și expunerea copilului
Familia a solicitat în mod explicit și documentat respectarea confidențialității informațiilor sensibile referitoare la situația elevului. Cu toate acestea, conform relatărilor și documentelor analizate, aceste solicitări nu au fost însoțite de măsuri concrete, iar informații despre demersurile administrative au ajuns în mediul clasei. Copilul a fost pus sub presiune prin interpelări publice legate de sesizările făcute, ceea ce, potrivit specialiștilor consultați, poate constitui o formă de presiune psihologică instituțională și o încălcare a protecției datelor personale.
Momentul declanșării reacției instituționale și implicațiile sale
Reacția formală a Școlii Questfield Pipera a intervenit abia după opt luni de la primele sesizări, în contextul implicării unei echipe juridice și a transmiterii unor notificări cu caracter legal. În acest interval, solicitările familiei nu au primit răspunsuri scrise sau măsuri documentate, ceea ce ridică întrebări privind criteriile care declanșează intervenția instituțională și prioritățile în protecția elevilor.
Declarația fondatoarei și percepția asupra culturii organizaționale
Un moment definitoriu în acest caz îl reprezintă răspunsul verbal atribuit fondatoarei școlii, Fabiola Hosu, în care a fost exprimată ideea că familia este liberă să părăsească instituția dacă nu este mulțumită de situație. Această poziționare, conform relatărilor, nu a fost însoțită de soluții concrete sau măsuri administrative, sugerând o orientare spre evitarea conflictului în detrimentul protecției copilului. Redacția nu face speculații privind intențiile persoanei, ci evidențiază impactul managerial al acestui mesaj asupra răspunsului instituțional.
Analiza documentelor și lipsa unui cadru instituțional formal
- Absenta deciziilor scrise cu termene și responsabili;
- Lipsa rapoartelor interne asumate;
- Neexistenta planurilor de intervenție formalizate;
- Fără măsuri descrise clar ca fiind implementate și evaluate;
- Utilizarea unui formular informal (Family Meeting Form) fără caracter instituțional;
- Gestionarea predominant informală, fără urmărire și responsabilitate clară.
Aceste elemente indică un deficit în guvernanța internă a instituției, cu efecte directe asupra protecției copilului și credibilității școlii.
Actualizări și reacții recente
În data de 27 ianuarie 2026, conducerea Questfield International College a trimis un email către părinții elevilor în care a descris situațiile semnalate ca fiind „interacțiuni spontane dintre copii”, o formulare care contrazice sesizările documentate și ridică semne de întrebare privind recunoașterea și gestionarea bullyingului. Ulterior, după publicarea articolului, părinții au semnalat existența unor contacte telefonice informale între școli private din zona Pipera, în care copiii retrași au fost caracterizați negativ, aspecte pentru care redacția solicită clarificări oficiale.
Invităm părinții care se confruntă cu situații similare să contacteze redacția la adresa [email protected] pentru a contribui la o mai bună înțelegere și documentare a fenomenului.
Concluzii și întrebări deschise privind responsabilitatea instituțională
Cazul semnalat la Questfield Pipera ridică probleme fundamentale referitoare la modul în care o instituție de învățământ privește și gestionează bullyingul și protecția elevilor. Lipsa unor măsuri documentate, întârzierile în reacție și normalizarea fenomenului sugerează o cultură organizațională orientată mai degrabă spre evitarea conflictului decât spre soluționarea responsabilă a situațiilor critice.
În absența unor proceduri clare, trasabile și asumate, responsabilitatea instituțională rămâne neclară, iar efectele asupra copilului și întregului colectiv școlar pot fi deosebit de grave. Această investigație evidențiază necesitatea unor mecanisme formale de intervenție, transparență decizională și responsabilitate administrativă în fața fenomenului de bullying, pentru a asigura un mediu educațional sigur și respectuos.
Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro
Noutati










